Díli, 6 Fevereiru 2025 –Provedór Direitus Umanus no Justisa, Virgílio da Silva Guterres ‘Lamukan,’ partisipa iha workshop ho títulu “Livre atu Sai Ita-nia An rasik: Hakbiit Labarik Vulneravel Liu atu Reklama Sira-nia Direitu”,ne’ebé organiza husi PLAN Internasionál iha Hotel Timor.
Iha ninia intervensaun, Provedór elojia PLAN Internasionál nia inisiativa sira, hodi destaka situasaun krítiku labarik sira-nian iha Timor-Leste, iha-ne’ebé populasaun 40% moris iha liña pobreza nia okos no labarik 47% sofre malnutrisaun. Nia subliña katak estatístika alarmante sira-ne’e reflete governu nia falta sira hodi kumpre nia kompromisu sira hodi proteje direitu labarik sira nian, hanesan promete ona durante kampaña eleitorál sira.
“Ami husu ba governu atu kolabora ho organizasaun sira hanesan PLAN Internasionál no sosiedade sivíl hodi dezenvolve abordajen ida ne’ebé estruturadu ho di’ak. Família sira ne’ebé hasoru difikuldade ekonómika presiza solusaun multidimensionál hodi sobu barreira sira ne’ebé impede labarik sira atu asesu ba sira-nia direitu,” dehan Provedór iha Salaun Konferénsia Hotel Timor.
Subliña nesesidade urjente ba asaun, nia husu atu melloria aproximasaun sira ne’ebé tanjível iha tinan balun tuirmai, hodi hateten, “Se taxa malnutrisaun 47% la redús ho signifikativu iha tinan rua to’o tolu nia laran, ita-nia futuru nu’udar nasaun sei iha risku.”
Provedór mós husu ba sosiedade atu rekoñese no fó apoiu ba esforsu sira husi PLAN Internasionál no ninia parseiru sira. Nia subliña katak labarik barak maka laiha asesu ba edukasaun ho kualidade tanba sira nia kondisaun ne’ebé vulnerável, no subliña responsabilidade koletiva sidadaun hotu-hotu nian hodi rezolve kestaun ida-ne’e. “Ita hotu tenke kontribui, maski ho dalan ki’ik, hodi hadi’a ita-nia nasaun nia futuru. Kondisaun eskola públiku sira sei aat nafatin, hodi limita oportunidade ba labarik barak. Ida-ne’e tenke muda.”
Nia hatutan liu tan katak, workshop ne’e la’os de’it hanesan plataforma ba diskusaun maibé sai mós hanesan oportunidade ida atu hametin kooperasaun entre instituisaun xave sira, inklui Uniaun Europeia, Ministériu Solidariedade Sosiál, Ministériu Edukasaun, no Ministériu Saúde.
Partisipa mós iha eventu ne’e Ministra Solidariedade Sosiál, Veronica das Dores, Prezidente INDICCA, Dinorah Granadeiro no parte interesada oioin seluk ne’ebé iha kompromisu atu avansa direitu labarik sira-nian iha Timor-Leste.
This post is also available in: English