• Formandu FALINTIL-FDTL husi Komponente Naval sujere Atu Formasaun Direitus Umanus Labele Hala’o De’it Iha Semana Ida Maibe Fulan Tenke Ida

    Dili: Formandu FALINTIL-FDTL husi Komponente Naval sujere ba PDHJ, Ministeriu Defeza, UADU no FALINTIL-FDTL atu karik bele formasaun direitus umanus ba Forsa sira bele hala’o to’o fulan ida.

    Hafoin semana ida nia laran fasilita formasaun kona-ba kna’ar FALINTIL-FDTL liga ba direitus umanus ba embru FALINTIL-FDTL nain 24, husi Komponente Naval Hera. Ikus mai iha loron, 22 Março 2024, konsege termina formasaun ho ensera husi Provedora Adjunta ba área Direitus Umanus, Sra. Maria Marilia X. C. de O. da Costa, ho distribuisaun sertifikadu ba formandu sira.

    Iha enseramentu Provedora Adjunta salienta katak, espera ho formasaun durante loron 5 ne’e, formandu sira hetan informasaun ne’ebe positivu, util bele fahe esperiensia no hetan koñesementu foun.

    “Ho formasaun ida ne’e, hau fiar katak informasaun ne’ebe hetan iha oportunidade ida ne’e ita boot sira fahe pratika ne’ebe diak kona-ba oinsa ita boot sira hala’o kna’ar hodi proteje no respeita tomak ba direitus umanus iha sosiedade Timor Leste.  Importante tebes atu hetan komprensaun no koñesmentu klean no hala’o iha imi nia servisu fatin,’’hateten, Provedora Adjunta liu husi nia diskursu, iha Komponente Naval Hera.

    Nia hatutan, ita hotu hatene katak Misaun Prinsipal F-FDTL mak garante independénsia Nasionál, integridade territoriál, liberdade no populasaun nia seguransa hasoru agresaun ruma ka ameasa externa, ho respeitu ba orden konstitusionál. Serbisu sira FFDTL nian tenke haktuir ba Lei Inan.

    F-FDTL sira sai hanesan forsa ida ne’ebé estabelesidu husi Lei Inan no iha dever hodi respeita no proteje ema hotu nia direitus umanus ne’ebé konsagra iha Konstituisaun RDTL nomos lei Internasional sira ne’ebé estadu Timor -Leste ratifika ona.

    Iha sirkumtansia exesional ka situasaun espesial ruma hanesan krize ka estadu exesaun Konstituisional, F-FDTL iha papel hodi suporta PNTL hodi garante seguransa internal, ne’e katak iha situasaun balun F-FDTL hala’o kna’ar besik liu komunidade e F-FDTL iha papel propriu atu respeitu no proteje sidadaun sira nian direitus umanus wainhira halo atuasaun ruma hanesan kaer ka asegura suspeitu,revista uma no seluk tan.

    Ne’eduni, atividade formasaun ne’e importante tebes atu eleva ita bo’ot sira nia koñesimentu iha area direitus umanu, hatene regras no norma sira lei Nasional no Internasional hodi respeita nafatin ba direitus umanus wainhira hala’o kna’ar  tantu iha rai laran nomós  rai seluk wainhira partisipa no  kontribui ba misaun manutesaun da Paz Nasoins Unidas  iha Mundu. No formasaun ida ne’e mós dalan ida hodi prevene violasaun direitus umanus labele akontese iha komunidade.

    Entretantu formasaun ne’e hanesan kontinuasaun husi formasaun ne’ebé hala’o ona  iha tinan 2018 to’o 2023 hamutuk dala 11,  ho total partisipantes 426 kompostu husi feto 45 no mane 381  iha Teritorial Timor Leste. Ba membru F-FDTL komponente hala’o ona dala 4 inklui formasaun ida  ne’e. Formasaun hanesan ne’e sei kontinua hala’o ba membru F-FDTL iha Componente hotu ho objetivu ne’ebé hanesan. Ho ida ne’e hamutuk ita respeita no proteje direitus umanus sidadaun sira iha Timor-Leste.

    Iha fatin hanesan reprezenta Komandante Komponente Naval hateten, agradese ba formasaun ida ne’e tanba bele kapasita liu tan forsa sira hodi hala’o sira nia kna’ar iha terenu hodi la viola regras internasional kona-ba direitu sidadaun sira nian no hala’o servisu ho profisional hodi proteje direitus umanus iha rai doben Timor-Leste.

    Maibe la taka dalan mós ba sira hodi utiliza sira nia direitu ne’ebé maka iha hodi ejekuta ordem maibe, nafatin banati tuir prinsipiu direitus umanus ne’ebé maka ONU ratifika ona.

    Tanba ne’e agradese tebes ba formador sira nia disponibilidade hodi fahe formasaun direitus umanus durante loron 5 ba FALINTIL-FDTL komponente naval sira. Tanba loron 5 ne’e ba sira senti hanesan seidauk to’o no sujere ba formador sira atu ba future karik bele fosmasaun lao to’o fulan ida.

    Alende ne’e iha intervensaun formandu sira nian apela ba instituisaun 4 hanesan PDHJ, UADU, FALINTIL-FDTL no Ministeriu Defeza atu formasaun ne’e labele realiza de’it iha semana ida maibe tenke fulan ida nune’e bele aumenta liu tan kunesementu sira nian iha area proteje direitus umanus nian. Tanba ba sira loron 5 de’it ne’e seidauk sufisiente ba sira atu kompriende hotu materia sira.