• PDHJ, M J ho APT Lansa Módulu Formasaun Guarda Prizional iha Timor Leste

    Dili : Loron, 11 Marsu 2022, Guvernu Timor-Leste liu husi Ministru Justiça, Dr. Manuel Cárceres, hamutuk ho Provedora de Direitus Umanus e Justiça, Sra. Jesuina Maria Ferreira Gomes, no Asosiasaun Prevensaun Tortura (APT) iha  Genebra, liu husi enkontru virtual halo lansamentu ba Módulu Formasaun kona ba prevensaun tortura ba guarda prizional sira iha Timor leste.

    Provedora de Diretus Umanus I Justisa, Sra. Jesuina Maria Ferreira Gomes, hateten objetivu husi lansamentu ba Módulu Formasaun ne’e maka atu hasae koñesimentu ne’ebé substantivu iha tópiku xave sira kona-ba prevensaun tortura ne’ebé relevante iha kontextu Timor-Leste nian. Tanba kada kapítulu iha módulu hirak ne’e esklarese pontu sira ne’ebé guarda prizionál sira infrenta bainhira asume sira-nia funsaun no responsabilidade loro-loron nian, inklui oinsá atu implementa regra no regulamentu sira ne’ebé bandu hahalok tortura no tratamentu-aat; konstrui prizaun ida ne’ebé seguru no responsivu; proteje prizoneiru sira iha situasaun hirak ne’ebé vulnerável husi risku sira ba tortura no tratamentu-aat; no servisu ho parte sira interesadu iha nível nasionál hodi prevene tortura.

    “Eventu ne’e realiza tanba, iha 2020 PDHJ, Ministeriu Justiça ho Asosiasaun Prevensaun Tortura (APT) iha  Genebra, asina Memorandu Emtendimentu ida atu fó formasaun ba guarda Prizional sira kona ba prevensaun tortura, tratamentu aat, kruiel, degradante no dezumanu, maibe atu to iha formasaun ne’e presija dezenvolve uluk modul ida,”hateten, Provedora liu husi nia diskursu iha Salaun enkontru Minsiteriu Justiça, Kinta (10/03/2022).

    Provedora hatutan, modul ne’e iha parte 4 iha laran, 1. Kona ba norma internasional direitus humanus, 2. Kona ba prizaun ne’e seguru no responsivu ba prizioneiru sira  k lae ? no 3. Koalia kona ba, direitus umanus prizioneirus sira nian la hare ba sira ne’e sé, la hare ba krimi saida mak sira halo, sira nafatin iha direius umanus ne’ebé presija protesaun no modul ikus liu mak koalia kona ba oinsa servisu hodi halo prevensaun ba iha tortura.

    Maibe iha tinan ne’e, PDHJ preve iha nia planu asaun annual atu halo uluk formasaun ba treinador sira, maibe tanba COVID sira husi APT labele marka prezensa iha Timor maibe akompanha deit liu husi virtual. Depois de treinu tiha treinador sira ne’ebé mai husi Ministeriu Justiça, Guarda Prizional, no PDHJ mak treinador sira foin bele ba fo fali formasaun ba iha funsionariu iha Prizaun nomós Guarda Prizionais iha fatin 3 hanesan, Dili, Gleno no Suai.

    Iha sorin seluk, Ministru Justiça, Dr. Manuel Cárceres mós apela ba Funsionariu Prizaun no Guarda Prizional sira atu aproveita didiak oportunidade ida neé hodi bele hasae sira nia kuñesementu iha area prevensaun ba tortura nian nune’e sira bele profisional liu tan iha sira nia servisu lor-loron nian.

    “Aproveita matenek husi ita nia maluk sira ne’ebé sei fo formasaun ida ba ita bot sira tuir halo didiak atu aumenta ita bot sira nia matenek nune’e ita bot sira bele sai profisional liu tan,”hateten, Ministru.

    Nia hatutan lori estadu Timor leste no liu-liu Ministeriu Justiça nia naran hato’o agradese ba Sra. Provedora no ba maluk sira ne’ebé  partisipa iha elaborasaun manual ida ne’e no agradese tanba ho kolaborasaun, inisiativa no partisipasaun neébé diak ikus mai konsege produs no lansa duni Manual ida.

    “Dala barak hau hateten katak, ita nia guarda sira neébe mak servisu tau matan bai ta nia Prizioneirus sira neé sira halo servisu todan servisu ida ke ho responsabilidade moral tanba transforma ema maksalak sir aba sira nia mentalidade foun atu bele moris foun iha sosiedade no familia nia leet, Manual ida neé instrument importante ida bai ta bot sira hein katak iha tempu seluk ita hasoru malu karik imi sei matenek liu halao imi nia knar iha Prizaun sira,”.

    Aleinde ne’e, iha fatin hanesan liu husi Virtual meeting Sra. Barbara Bernath, Sekretaria Jeral Assoiasaun Prevensaun Tortura iha nia intervensaun hateten katak, Modul Prevensaun Tortura ba Guarda Prizaun ne’ebé lansa ne’e hanesan produtu ida husi parseria inovativu entre Ministeriu Justisa, Instituisaun Nasiona Direitu Umanus no Organizasaun Naun Govermental Internasional.

    Modulu ne’e dezenvolve instrumentu prátika ba formador liuliu ba formador prizaun hodi hato’o sesaun. Modulu Prevensaun Tortura ba Guarda Prizaun ne’e  dezenvolve  liu prátika konkretu ne’ebé ligadu ho lei internasional direitu umanus, oinsa atu garante situasaun balun kona-ba atu tau matan no proteje prizioneiru ne’ebé vulnerabilidade. Liuliu modulu ne’e fornese ezersísiu, diskusaun, kazu, senáriu ne’ebé relasiona ho esperiensia no koñesimentu eziste hodi bele hasae kapasidade, abilidade no atitude guarda prizaun. Aleinde ne’e Sra. Barbara mós hato’o nia agredesementu ba ekipa tomak nia kontribuisaun ba dezenvolve modul prevensaun tortura ba guarda prizaun.

    Entretantu serimonia lansamentu ne’e  rasik realiza iha Sala enkontru Ministeriu Justiça, no hetan partisipasaun masimu husi Provedora de direitus Umanus I Justiça, Sra. Jesuina Maria F. Gomes, MPA, Provedora Adjunta ba área Direitus Umanus I Justisa, Sra. Benícia Eriana Magno, inklui kargu Xefia no Diretores PDHJ sira. Iha fatin hanesan hetan Partisipasaun husi Ministru Justiça, Dr. Manuel Cárceres no nia estrutura, Unidade Asesoria Direitus Umanus iha Timor Leste, Sra. Claudia Diaz  ho mós partisipasaun via Virtual husi Sekretaria Jeral Assoiasaun Prevensaun Tortura iha Genebra.