Ave Caicoli, Dili, Timor-Leste

info@pdhj.tl

  • tp
  • en

Provedór Guterres Partisipa iha Fórum ASEAN Dahuluk Nian Kona-ba Liberdade ba Reuniaun Pasífika

Provedór Virgílio da Silva Guterres ‘Lamukan’ partisipa iha Fórum ASEAN kona-ba Liberdade Reuniaun Pasífika, ne’ebé hala’o iha loron 15-16 fulan-jullu tinan 2024, iha Banten, Indonézia. Organiza hosi Komisaun Intergovernamentál ASEAN kona-ba Direitus Umanus (AICHR, sigla Ingléz), fórum ne’e halibur Órgaun Setoriál ASEAN nian, Ministériu Justisa no Negósiu Estranjeiru sira hosi Estadu-membru sira ASEAN nian, Instituisaun Nasionál sira Direitus Umanus nian, Organizasaun Sosiedade Sivíl sira, Akadémiku sira, no órgaun sira ONU nian.

Objetivu husi forum ne’e atu hasa’e parte interesada sira nia kapasidade iha implementasaun Artigu 24 husi Deklarasaun Direitus Umanus ASEAN (AHRD, sigla Ingléz), ne’ebé garante direitu ba liberdade reuniaun pasífika. Inisiativa ida-ne’e halo parte iha AICHR nia Programa Prioridade ba 2024, ne’ebé hetan aprova hosi Enkontru Ministru Negósiu Estranjeiru sira ASEAN nian ba dala 56 iha 2023.

Diskusaun sira aborda prátika di’ak sira iha ASEAN nia laran ne’ebé fasilita forma oioin husi reuniaun pasífika, inklui sira ne’ebé hetan kbiit husi teknolojia komunikasaun no mídia sosiál, ne’ebé fó benefísiu ba grupu marjinalizadu sira hanesan ema ho defisiénsia. Fórum ne’e ho objetivu atu estabelese parámetru sira ba implementasaun ne’ebé aliña ho padraun internasionál no AHRD, hodi foti ezemplu sira hosi Estadu-membru sira kona-ba prátika di’ak sira.

Iha sesaun datoluk loron dahuluk nian, Provedór Guterres sai oradór hamutuk ho reprezentante sira hosi Filipina, Malázia, Indonézia, no Tailándia. Nia fahe hanoin sira kona-ba prátika di’ak sira, lisaun sira ne’ebé aprende, no dezafiu sira hodi defende direitu ba liberdade reuniaun pasífika iha Sudeste Aziátiku, hodi foka espesífikamente ba Timor-Leste. Provedór halo referénsia ba Konstituisaun Timor-Leste nian, hodi aborda ninia garantia sira kona-ba liberdade reuniaun nian no direitu sira ne’ebé relasionadu. Nia mós subliña papél krusiál hosi kooperasaun rejionál hodi rezolve dezafiu sira, inklui barreira legál no administrativa sira, preokupasaun sira seguransa nian, no garante inkluzividade ba segmentu hotu-hotu sosiedade nian.

Artigu 24 hosi Deklarasaun ASEAN kona-ba Direitus Umanus afirma direitu ba liberdade reuniaun pasífika nu’udar direitu umanu fundamentál. Rekoñesimentu ida-ne’e impoin obrigasaun ida ba Estadu-membru sira atu asegura direitu ida-ne’e lahó diskriminasaun, hodi fó dalan ba indivíduu sira atu espresa sira-nia an koletivamente no partisipa iha governasaun sosiál.

This post is also available in: English

Notisia seluk

PDHJ Delega Ofisiál Superiór sira ba Programa Hasa’e Kapasidade Direitus Umanus nian iha Índia

New Delhi, Índia, 9 marsu 2025 - Provedoria Direitus Umanus no Justisa Timor-Leste (PDHJ) delega funsionáriu superiór na’in haat hodi partisipa iha Programa Empoderamentu...

PDHJ Haforsa Kompromísiu Globál ba Direitus Umanus no Igualdade Jéneru iha Enkontru Anuál GANHRI

Jenebra, 12 marsu 2025 - Provedór Direitus Umanus no Justisa (PDHJ) Timor-Leste reafirma nia kompromisu ba igualdade jéneru no protesaun ba direitu feto no...

PDHJ Hetan Akreditasaun Estatútu “A” husi GANHRI, Hametin Komitmentu ba Direitus Umanus

Jenebra, 11 marsu 2025 - Provedoria dos Direitos Humanos e Justiça (PDHJ) ofisialmente hetan re-akreditasaun ho estatutu “A” husi Aliansa Globál Instituisaun Nasionál Direitus...

Timor-Leste Partisipa Enkontru Rede Direitus Umanus CPLP iha Jenebra

Jenebra, 10 marsu 2025 – Delegasaun Provedoria Direitus Umanus no Justisa Timor-Leste (PDHJ) marka prezensa iha eventu importante rua Rede Direitus Umanus CPLP nian,...
Skip to content